PRIMARIA COMUNEI BAUTAR

Judetul Caras-Severin

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Bautar - este asezata pe cursul superior al Vaii Bistrei, versantii sudici ai muntilor Poiana Ruscai si cei ai Muntilor Tarcu, la extremitatea nord-estica a judetului Caras-Severin, pe soseaua D.N. 68 Caransebes - Hateg, la 32 km de municipiul Caransebes si 32 km de orasul Hateg.
    Prima asezare documentara certa - dateaza din anii 1740 - 1750, unde conscriptia din 1750, alaturi de Bautar, sub numele de Bucovita, apare Bucova cu 140 de suflete, fara preot si biserica, apartinand de Protopopiatul Unit al Ulpiei Traiane, cu scaunul la Gradiste, alaturi de 13 parohii si 6 filiale, din care trei (Bautarele si Bucova) erau asezate dincolo de Poarta de Fier a Transilvaniei (TAPE), pe Valea Bistrei, pana in comitatul Caras-Severin.
    O alta sursa de documentare - dateaza din anul 1459, sub numele de Bwkova - Bucova de astazi, conform Dictionarului istoric al localitatilor din Transilvania - volumul I, Bucuresti 1967, pagina 109.
    Comuna Bautar, din punct de vedere administrativ, cuprinde cursul superior al Vaii Bistrei si versantii sudici ai Muntilor Poiana Rusca si cei nordici ai Muntilor Tarcu, este asezata la extremitatea nord-estica a judetului Caras-Severin, pe soseaua DN 68 Caransebes-Hateg.
    Comuna Bautar, situata la poalele Muntilor Retezat si Poiana Rusca, Poiana Marului si Muntii Tarcului, avand de straja in spate, scutul falnic al Retezatului, la contactul a doua subunitati morfologice distincte, Depresiunea Hategului si Culoarul Bistra - Timis.
    Acolo unde Bistra, apa furtunoasa si zgomotoasa isi schimba cursul obisnuit, avand izvorul pe pantele nordice ale varfului pietrii (2192 m) din Muntii Tarcului si dupa ce curge pe directia aproximativa sud-nord, razbeste in coridor, pe care-l strabate pana la varsarea sa in Timis, pe amandoua malurile acestui rau se afla satul Bucova si mai la vale satul Bautarul. Pana in anul 1950 Bucova facea parte din judetul Hunedoara, plasa Sarmisegetusa, iar apoi din raionul Caransebes, regiunea Banat, iar din anul 1968 din judetul Caras-Severin. Teritoriul administrativ, este marginit la est de comuna Sarmisegetusa, capitala Daciei Romane, satul Zaicani, locul de bastina al renumitilor oameni politici transilvaneni - Huniazii. Limita administrativa este Poarta de Fier a Transilvaniei, granita de odinioara si de azi intre Ardeal si Banatul Timisan, centrul comunei masurand 240 m altitudine fata de nivelul marii.

    Localitatea Bautar - are rangul de comuna, compusa din 4 sate:
  • Bautar;
  • Bucova;
  • Cornisoru;
  • Preveciori.
    Principalul curs de apa ce strabate comuna este raul Bistra - afluent al raului Timis.
    Distanta fata de principalele orase din zona este:
  • 18 km - Otelul Rosu
  • 34 km - Hateg
  • 85 km - Deva si Orastie
  • 35 km - Caransebes
  • 85 km - Resita - capitala de judet
  • 135 km - Timisoara
    Trepte majore de relief:
  • campie: cca 10 %
  • deal: cca 40 %
  • munte: cca 50 %.
    In general relieful este constituit din granite, urmate de sisturi cristaline, insular gasindu-se grohotisuri si calcar.
    Solul - are o grosime morfologica redusa cu mult schelet, grohotis si bolovani la suprafata, bine drenat si aerat, dar putin fertil. Cele mai importante tipuri de soluri fiind argiloase si nisipoase si in majoritate acide.

    Clima - este unul din factorii fizico-geografici care influenteaza permanent ecosistemul si viata economica, fiind o clima temperat continentala, cu influente mediteraneene si blanda, curentii de aer moderati care insa asigura o buna ventilatie naturala pe directia culuarului raului Bistra, temperatura medie anuala fiind de 8 grade Celsius. Data medie a aparitiei zilelor de inghet este prima decada a lunii octomnrie, ultima zi de inghet este inceputul lunii mai catre jumatate.

    Reteaua hidrografica - o retea bogat hidrografica de suprafata, principalul curs de apa ce strabate comuna fiind raul Bistra care primeste mai multi afluenti, parauri cum ar fi: Malingea, Valea Lupului, Bogdanu, Frasina, Bucovina Mica, Bucovina Mare, Remetea, Frasina, Rodoreasca, Micota, Cornea, Gemenita si Varatecul de pe versantul sudic si Manea Rodomila de pe versantul nordic.

    Indicatori economici
    Resurse naturale:
    Flora si  fauna foarte bogate in:
  • masa lemnoasa de diferite specii si de foarte buna calitate;
  • materiale de constructii: nisip, piatra, argila pentru caramida;
  • cariera de marrnura Bucova;
  • Iacul IEZER din Muntii Retezat;
  • rezervatia de cocos de munte;
  • fondul de vanatoare diversificat etc 
    Exploatarea si industrializarea lemnului:
  • Rasinoase
  • Fag
  • Carpen
  • Paltin
  • Anin
  • Mesteacan etc.
    Exploatarea si prelucrarea marmorei: - de ruschita - cca 20 km de Bucova.
    Colectarea si prelucrarea fructelor de padure si a ciupercilor din flora spontana.
 
    Infrastructura tehnico-edilitara a comunei
  • Cca. 50 km energie electrica
  • Telefonie mobila si fixa
  • 14 km de sosea DN 68 Vama Marga-Poarta de Fier a Transilvaniei
  • DC 1 Bautar-Cornisoru-Preveciori
  • DC 2 Valea Cornei
  • DC 3 Valea Margii
  • DC 4 Valea Bistrei pana la Izvor
  • DC 5 Remetea la intrare in Bucova
  • Apa curenta
  • Televiziune prin cablu.
    Facilitati oferite investitorilor
    Spatii oferite:
  • Brutaria comunala - magazie si dependinte
  • Spatiul fostei primarii Bucova,
    Terenuri oferite
  • Terenul unde a fost cladirea fostei mine de fier.
    Facilitati fiscale
  • In functie de natura investitiei;
  • Domeniul investitiei
  • Cifra de afaceri
   
Tipuri de activitati care ar putea fi dezvoltate:
  • Agroturismul - datorita specificului zonei si a potentialului existent: Drumetii pe diverse trasee: Muntele Mic, Retezat, Muntii Poiana Ruscai si excursii: Cariere de Marmora Ruschita- cca. 20 km, Poarta de fier a Transilvaniei, Ulpia Traiana - Sarmisegetusa, Castelul Medieval Hateg, Rezervatia de zimbri Hateg, Biserica de la Densus, Barajul Gura-Zlatna - Retezat, castelul Huniazilor - Hunedoara, Cetatile din Muntii Orastiei - toate pe aceeasi distanta maxima de 100 km.
  • Exploatarea si prelucrarea lemnului - De brad (rasinoase), fag, cires, paltin, anin, mesteacan etc.
  • Exploatarea si prelucrarea marmorei de Ruschita - cca. 20 km si a carierei de marmora Bucova.
  • Colectarea si prelucrarea fructelor de padure si a ciupercilor din flora spontana.
  • Zootehnia - datorita suprafetelor mari de fanete naturale si pasuni alpine foarte bune pentru
    • cresterea viteilor de lapte
    • cresterea tineretului bovin
    • cresterea berbecutilor
    • cresterea ovinelor
  • Pomicultura - zona traditionala in cultura prunelor si a merelor.
    Comuna Bautar, de la intrare Poarta de Fier a Transilvaniei si pana la iesire - Vama Marga, este strabatuta pe o distanta de cca. 14 km de soseaua D.N. 68 Caransebes - Hateg. In comuna nu avem drum judetean, existand urmatoarele drumuri comunale:
  • DC 1, Bautar - Cornisoru - Preveciori
  • DC 2, Valea Cornei
  • DC 3, Valea Margii
  • DC 4, Valea Bistrei pana la izvor
  • DC 5, Remetea, la intrarea in Bucova.
    Cai ferate - Caransebes - Bautar cu o gara in satul Bautar
    Infrastructura tehnico-edilitara existenta:
  • energie electrica - cca.18 km
  • apa curenta
  • telefonie mobila
  • telefonie fixa
  • televiziune prin cablu
  • agentie postala - 2